momente

...astazi mi'am propus sa fiu sincer cu mine ...
...dincolo de toate aparentele ... nu sunt bine ... nu sunt nici macar aproape de a fi bine ...dar asta nu e ceva nou , ma simt asa de cativa ani ,iar in tot ceea ce fac,in tot ceea ce imi propun nu gasesc un orizont si nu vad un final fericit ... de fapt nici macar nu vad un final...
totusi niciodata nu m'am simtit atat de gol inauntru si atat de departe de ceea ce ar trebui sa se numeasca "fericire" ... pana in momentul asta am crezut ca ceea ce fac de 2-3 ani e corect , fuga asta ...cat mai departe de locul "accidentului" ...imi e benefica dar nu ...cel putin pana acum nu m'a ajutat .. a "pansat" dar nu a "vindecat" ...
poate e o stare de moment dar momentele astea vin si revin si tot asa , "ma consuma", cu toate ca nu prea mai e nimic de "consumat" ... "acolo"...cativa neuroni ...doar cativa nu prea multi ...
nu stiu prea multe despre ceea ce se intampla cu mine ..dar ceea ce stiu sigur e ca ..."inima mea" a ramas undeva departe ..foarte departe in spatiu si timp... iar "franghia" care ar trebui sa ma ajute sa o" trag" inapoi catre mine e roasa de prea multi " daca" , "cum ar fi"-uri si "poate ca ar trebui sa...dar nu, e mai bine asa"-uri, de prea multe inghitituri in sec, regrete si degete tremurande pe tastele telefonului ...
dar... maine e o noua "zi" ... plina de zambete multe si false ... o sa adaugam doza zilnica necesara de alcool ,sarcasm si de motivatie ... si o sa uit de " eu" pana la urmatoarea noapte cu cer senin si instelat care imi va sopti din nou ca fenomenul asta numit "forta de gravitatie" nu exista doar intre stele si planete ...exista si intre oameni ... doar ca noi il numim "sentiment de iubire " si e la fel de involuntar , haotic pe pamant ca si in spatiu ...